Sarcomul la câini: simptome și tratament

Sarcomul este o tumoră malignă care se dezvoltă din celulele țesutului conjunctiv. Osteosarcomul, o leziune osoasă, este diagnosticat la 90% dintre câini. Clinicile veterinare sunt, de asemenea, vizitate pentru excrescențe la nivelul organelor genitale. Sarcomul la câini este susceptibil de tratament paliativ, iar animalul are șanse de recuperare, dar numai dacă este consultat prompt de specialiști. Mai des însă, tumorile sunt confundate cu leziuni sau inflamații, ceea ce duce la încercări de tratare acasă, ceea ce reduce semnificativ șansele unui rezultat pozitiv.

Cauzele dezvoltării tumorii

Tumorile maligne ale sistemului musculo-scheletic la animale reprezintă 4% din totalul bolilor oncologice, osteosarcomul labelor reprezentând 90% din cazuri. Cauzele exacte ale bolii rămân necunoscute, dar chiar și o simplă fractură care se vindecă prost poate declanșa formarea tumorii.

Experții identifică anomaliile embrionare, expunerea la substanțe chimice cancerigene, expunerea la radiații și predispoziția genetică ca fiind principalele cauze comune ale bolii. Osteosarcomul este cel mai adesea diagnosticat la câinii Danezi Mari, Rottweileri, St. Bernard, câini de pază Moscow și Setteri Irlandezi, masculii reprezentând cel mai mare procent de pacienți.

Vârsta este, de asemenea, un factor în dezvoltarea tumorii. Sarcomul osos nu este frecvent la câinii tineri; afectează de obicei animalele mai în vârstă de peste 6 ani. Rasele mici și câinii cu o greutate mai mică de 30 kg (66 lbs) sunt, de asemenea, mai puțin predispuși la dezvoltarea osteosarcomului.

Cum se dezvoltă boala

Tumorile osteogene pot apărea în orice os, dar extremitățile sunt cel mai frecvent afectate (70% din cazuri). Restul de 30% implică maxilarul, coloana vertebrală, craniul și coastele, dar pieptul nu este aproape niciodată afectat. Când labele sunt afectate, tumorile se formează în zonele distale cu puncte de creștere active.

Tumora își are originea în os. Distrugerea țesutului progresează din centru spre periferie, afectând canalul medular. Leziunea primară metastazează rapid, ceea ce intensifică durerea. Există mai multe tipuri de sarcom la labele câinilor:

• osteoblastic – leziuni ale țesutului osos;
• fibroblastică – leziuni ale țesuturilor moi ale extremităților;
• anaplastic, în care sunt implicate țesuturi grase;
• condroblastice – tumori cartilaginoase;
• Histiocitomul fibros este o leziune a țesutului muscular.

Simptome

Sarcomul la câini este adesea detectat târziu, deoarece procesul nu este imediat vizibil cu ochiul liber. Primul semn de îngrijorare este șchiopătarea inexplicabilă a labelor sau disfuncția altor părți ale sistemului musculo-scheletic (de exemplu, dacă tumora se dezvoltă pe maxilar, animalul va avea dificultăți în a deschide gura și a mesteca). Durerea este ușoară în stadiile incipiente, astfel încât animalul nu prezintă niciun disconfort și continuă să ducă o viață normală. Al doilea semn de îngrijorare sunt fracturile frecvente. Un al treilea semn clar este apariția unei tumori. Zona afectată devine roșie și umflată, iar pe piele apare un model vascular.

Diagnosticare

Principala metodă de diagnostic pentru osteosarcomul la câini este radiografia. În cazurile de durere severă, radiografiile sunt efectuate sub sedare, permițând obținerea imaginilor din diferite unghiuri. Radiografia permite detectarea precoce a bolii și o probabilitate de 10% de complicații. Aceste imagini arată clar leziunea, cu margini neclare ale tumorii, liză osoasă și densitate osoasă crescută.

Radiografia confirmă diagnosticul în majoritatea cazurilor, dar un examen morfologic, sau biopsia, poate ajuta la determinarea naturii tumorii. Biopsia se efectuează atât prin tehnici închise, cât și deschise. Prima implică aspirarea materialului din zona afectată, pătrunzând acul în spațiul măduvei osoase. Această metodă determină extinderea metastazelor tumorii. Tehnica deschisă permite colectarea unei cantități mari de material și determinarea identității morfologice a tumorii, stabilind astfel un diagnostic definitiv.

Analizele de sânge ale câinelui sunt efectuate periodic. În cazul tumorilor maligne, sunt prezente niveluri crescute de leucocite și fosfatază alcalină, indicând progresia tumorii și metastazele la distanță. În timpul diagnosticului, este necesar să se diferențieze tumorile maligne de osteomielita postoperatorie, leziunile fungice osoase și prezența chisturilor.

Tratament

Sarcomul osos la câini necesită intervenție chirurgicală. Din păcate, îndepărtarea tumorii fără amputarea membrului este foarte dificilă, dar medicii veterinari pot oferi uneori pacienților o alogrefă sau o grefă osoasă, dar numai dacă procesul patologic implică mai puțin de 50% din os.

În stadiile ulterioare, nici măcar amputația nu produce întotdeauna rezultatele dorite. Acest lucru este valabil mai ales pentru bolile oaselor plate cu afectare simultană a țesuturilor moi. Postoperatoriu, apar adesea recidive și infecții secundare.

Medicația este prescrisă concomitent cu intervenția chirurgicală. Pentru ameliorarea durerii se utilizează medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), inclusiv carprofen, meloxicam și tepoxalin. Bifosfonații sunt prescriși pentru a încetini pierderea osoasă. Medicamentele narcotice sunt indicate în primele zile după intervenția chirurgicală sau în stadiile ulterioare ale bolii. Cel mai frecvent se prescrie tramadolul.

Pentru a opri procesul patologic, după operație se administrează un tratament de chimioterapie. Protocolul standard constă în 4-6 tratamente, la intervale de 3 săptămâni. Chimioterapia distruge orice celule canceroase rămase și previne dezvoltarea metastazelor.

Radioterapia este considerată o măsură paliativă. Nu este curativă și nu previne răspândirea celulelor canceroase, dar susține starea animalului. În majoritatea cazurilor, după o cură de radiații, durerea câinelui se diminuează și șchiopătarea scade. Singura contraindicație pentru acest tratament este distrugerea osoasă.

Prognosticul este foarte dificil de determinat, chiar și cu tratament prompt. Fără tratament veterinar, un câine poate supraviețui în medie aproximativ trei luni. Cu chimioterapie, aproximativ 50% dintre câini supraviețuiesc un an, iar o altă treime supraviețuiește aproape doi ani. Mai mult, cu cât câinele este mai în vârstă, cu atât este mai dificil de prezis rezultatul tratamentului.

https://youtu.be/j29Feg0h-Hk

Citește și:

• Boala parodontală la câini: simptome și tratament
• Mastocitomul la câini: simptome și tratament
• Histiocitomul la câini: cauze și tratament