Sindromul de ochi uscat la câini: cauze și tratament

Sindromul de ochi uscat (keratoconjunctivită sicca) este o afecțiune cronică frecventă la câini. Se dezvoltă din cauza disfuncției glandelor lacrimale, rezultând o producție insuficientă de lacrimi și pierderea peliculei protectoare de pe suprafața oculară. Lăsată netratată, afecțiunea poate duce la complicații grave, inclusiv pierderea vederii.

Această problemă a devenit recent răspândită și, prin urmare, este studiată activ în oftalmologia veterinară.

Sindromul de ochi uscat la câini

Motive

Sindromul de ochi uscat se poate dezvolta la câini din mai multe motive. Poate fi fie o afecțiune independentă, fie o consecință a unei alte afecțiuni medicale.

Iată o listă de motive posibile:

  • predispoziție ereditară;
  • nutriție deficitară (lipsa de vitamina B12, acid ascorbic);
  • modificări ale ochilor legate de vârstă;
  • boli autoimune;
  • infecție herpetică;
  • îndepărtarea pleoapei a treia sau a glandei Gardner;
  • utilizarea medicamentelor cu efecte toxice (medicamente antiinflamatoare nesteroidiene și sulfonamide);
  • traumatisme ale glandei lacrimale;
  • anomalii congenitale ale glandei lacrimale;
  • tumori oculare;
  • exoftalmie fiziologică (la mops, pechinez și alte rase);
  • „ciuma carnivorelor”;
  • leishmanioză.

Sindromul de ochi uscat la câini

Simptome

Keratoconjunctivita sicca apare cu grade diferite de severitate. Diagnosticarea afecțiunii este dificilă, mai ales în stadiile incipiente. Adesea, proprietarii confundă sindromul de ochi uscat cu o conjunctivită simplă. Chiar și un specialist poate avea dificultăți în a pune diagnosticul corect.

Semne specifice:

  • roșeață și umflarea conjunctivei;
  • clipire frecventă;
  • paloare corneană;
  • o scădere bruscă a lăcrimației.

Pe măsură ce afecțiunea progresează, apare o secreție caracteristică de culoare gălbuie-verzuie, cu o consistență vâscoasă. Este dificil de îndepărtat din ochi. Apare blefarospasm (închidere involuntară a pleoapelor).

În stadiile avansate, boala provoacă disconfort semnificativ câinelui. În unele cazuri, apar ulcere caracteristice, care pot varia în dimensiuni. Se dezvoltă boala vasculară, iar ulterior keratită pigmentarăPigmentul maro se depune în straturile corneei, iar animalul își pierde treptat vederea.

Sindromul de ochi uscat la câini

Diagnosticare

Mai întâi, specialistul examinează cu atenție animalul, evaluând starea și poziția pleoapelor și natura oricărei secreții oculare. De asemenea, se colectează un istoric medical al leziunilor, intervențiilor chirurgicale și bolilor anterioare.

Dacă se suspectează conjunctivită uscată, medicul veterinar va prescrie teste speciale pentru a confirma sau infirma diagnosticul.

Pentru a determina numărul de celule corneene moarte, se utilizează coloranți specifici (cum ar fi o soluție de fluoresceină 1%). Colorantul evidențiază zonele cu defecte, chiar dacă celulele epiteliale sunt doar ușor alterate.

Alte metode de diagnostic:

  1. Testul funcțional Norn oferă informații despre stabilitatea filmului lacrimal.
  2. Testul Schirmer este utilizat pentru măsurarea producției de lacrimi. Cantitatea de lacrimi secretate pe minut este măsurată folosind benzi de hârtie de filtru. Acestea sunt aplicate pe pleoapa inferioară, iar lungimea umedă este măsurată după îndepărtare.
  3. Test de sânge pentru hormoni.
  4. Test biochimic de sânge.
  5. Cultură bacteriologică (în cazuri complicate).

Un câine la o consultație la oftalmolog

Tratament

Dacă câinele dumneavoastră are sindromul de ochi uscat, este esențial să consultați imediat un medic veterinar și să începeți tratamentul. Tratamentul poate fi conservator sau chirurgical. Amploarea terapiei depinde de severitatea afecțiunii. Se folosește întotdeauna o abordare cuprinzătoare.

Terapia standard implică utilizarea unui stimulator artificial de lacrimi. Acesta este selectat individual pentru fiecare caz și este utilizat până când producția de lacrimi este complet restabilită. Există numeroase medicamente disponibile pe piață care hidratează suprafața oculară și formează o peliculă stabilă. Pigmentarea se estompează treptat, corneea devine transparentă, iar vederea este restabilită.

Lista de medicamente:

  • Oftagel;
  • Vidisik;
  • Lacrisină;
  • O lacrimă naturală.

Tratamentul pentru sindromul de ochi uscat la câini

Cu cât vâscozitatea medicamentului este mai mică, cu atât mai des trebuie utilizat.

De asemenea, este necesară eliminarea simptomelor clinice ale bolii. Semnele de conjunctivită purulentă și spasmele pleoapelor dispar în 7-14 zile. Următorul pas implică prescrierea de medicamente antibacteriene pentru a controla microflora secundară.

Uneori este util să se utilizeze remedii homeopate. Acestea stimulează producția de lacrimi. Acestea sunt de obicei picături pentru ochi. Doza recomandată este de 5-10 picături de două ori pe zi.

Alți adjuvanți includ keratoprotectorii (protectori corneeni):

  • Actovegin;
  • Solcoseril;
  • Korneregel.

Tratamentul pentru sindromul de ochi uscat la câini

Acestea îmbunătățesc procesele metabolice, accelerează regenerarea țesuturilor și elimină disconfortul. Îmbunătățiri semnificative se observă după doar 3-5 zile de utilizare.

Dacă este necesar, se utilizează antihistaminice locale:

  • Alergodil;
  • Spersallerg.

Chiar și după recuperarea completă, ar trebui să continuați controalele veterinare regulate (de câteva ori pe lună). În timpul acestor vizite, medicul veterinar va efectua măsurători de monitorizare pentru a determina dacă producția de lacrimi este normală.

În unele cazuri, este necesară intervenția chirurgicală. Opțiuni posibile:

  1. Tarsorafie parțială. Aceasta este o procedură simplă care vizează reducerea fisurii palpebrale.
  2. Repoziționarea canalului parotidian. Aceasta va asigura hidratarea ochilor cu ajutorul lichidului salivar.
  3. Îndepărtarea stratului superficial al corneei. Aceasta este o procedură complexă și traumatică. Se utilizează numai atunci când producția de lacrimi este normală.

Un oftalmolog examinează un câine

Prognoză

Dacă keratoconjunctivita sicca este cauzată de o afecțiune imunomediată, va fi necesară o terapie pe tot parcursul vieții. În alte cazuri, tratamentul este continuat până la recuperarea completă a glandelor lacrimale. În orice caz, respectarea strictă a recomandărilor medicului este cheia succesului.

Este important să monitorizați întotdeauna cu atenție starea ochilor animalului dvs. de companie. Diagnosticarea precoce va ajuta la eliminarea problemei cât mai repede posibil.

Citește și:



Adăugați un comentariu

Dresajul pisicilor

Dresajul câinilor